O inima de hartie

 

 
   Uneori, simt că-mi bate-n piept o inimă de hârtie. Oamenii se înghesuie să facă artă din ea, în schimb, mi-o mototolesc și mi-o ciopârțesc.

    Nu o dată m-am trezit cu ea ruptă în bucățele mici, inegale, împrăștiate peste tot. Am început să le caut, să le adun și să le lipesc ca să fie iarăși un întreg. De cele mai multe ori am reușit. În nepriceperea mea, cu ochii scăldați în lacrimi, am reușit să le lipesc cât să mai simt că bate în piept o inimă. Fie ea și de hârtie.
   Mi-am tot adunat și lipit inima pentru că e prea multă iubire acolo ca să o las să se irosească. Și o las în continuare la vedere pentru că știu că sunt și oameni care îmi desenează soare pe ea și care o îmbracă în cele mai frumoase culori.

Am o inimă de hârtie pe care viața a desenat peisaje complexe. Iar oamenii… unii au desenat furtuni, alții au desenat soare… iar eu, eu am ales-o întotdeauna pe ea.

Love is the way

     Știu că am făcut unele greșeli în anii ce au trecut, căci nu am reușit să văd dincolo de aparente și nu am reușit să îți citesc în suflet ce vânt te poarta mereu spre mine. Judecând acum după tot ce se întâmplă simt că pot trece peste orice bariera pentru că suntem împreună în acest uragan numit dragoste. Da, simt că totul va fi în regulă chiar dacă sunt aici și tu ești acolo, distanta nu însemnă nimic pentru noi pentru că sufletele noastre se cer unul pe altul și atunci nimic nu este de făcut decât să avem puterea să credem că e adevărat ...
    Dragostea e calea, rămâi pentru că dragoste e ceea ce simt când te privesc ...
    Chiar dacă uneori norii coboară asupra sufletelor noastre și suntem blocați în centru furtunii știu că la final vom fi bine pentru că ai fost de multe ori vântul ce mi-a măturat toate gândurile bune, chiar dacă m-am temut de tornada de sentimente și de ceea ce citeam în gesturile tale ... A trebuit să cad că mai apoi să devenii vânticelul ce m-a făcut să zbor ...

    Uneori îmi închid inima de teama ca vântul ce bate să nu ne dezbine, dar de fiecare dată când zâmbești te las din nou să îmi intri în inima, totul este bine atunci când îmi aduc aminte că după ploaie răsare soarele. Deseori mi-ai spus că nu voi fi niciodată singură, că nu vei pleca ... am trecut deseori prin furtună și am învățat să am răbdare căci ești diferit pentru că tu m-ai observat în tăcere și ai tras concluzii, știi cine sunt, știi ca nu te-aș părăsi ... pentru că dragoste este calea ... calea după  furtună ...

las să-mi intre din nou în inimă
Read more at http://lyricstranslate.com/ro/hurricane-uragan.html-1#sLQ7DuqeXFlPKsSP.99

Ridic ferestrele, îmi închid inima
E ca şi cum de fiecare dată când bate vântul,
Simt că ne dezbină
De fiecare dată când el zâmbeşte,îl las să-mi intre din nou în inimă
Totul este bine când
Răsare soarele, vine ploaia
Stând în centrul uraganului
Read more at http://lyricstranslate.com/ro/hurricane-uragan.html-1#sLQ7DuqeXFlPKsSP.99

   

Cred că norii îmi înfundă creierul
Ca vremea seacă, la fel ca şi lacrimile de pe faţa mea
Şi sunt blocată în centrul furtunii
Read more at http://lyricstranslate.com/ro/hurricane-uragan.html-1#sLQ7DuqeXFlPKsSP.99

Cred că norii îmi înfundă creierul
Ca vremea seacă, la fel ca şi lacrimile de pe faţa mea
Şi sunt blocată în centrul furtunii
Read more at http://lyricstranslate.com/ro/hurricane-uragan.html-1#sLQ7DuqeXFlPKsSP.99

Viata trece ... hai s-o traim cat zece

   

    Unii doar există puțini trăiesc în adevăratul sens al cuvântului, pentru că a trăi presupune să fii activ și prezent în propria ta viaţă. Tu eşti activ în viaţa ce presupune mașini, drift, cai putere, tuning ... mai mult decât activ eşti chiar prezent, pregătit pentru tot ce este nou în acest domeniu aducând inovații, de fapt asta este viaţa ta, îţi curge prin vene. Mă întreb dacă într-o zi ai pierde toate astea sau ai fi nevoit să renunţi la ele ce s-ar întâmpla cu tine ....
    Si uite-mă cugetând la viaţa ta în loc să mă gândesc la mine, la ce aş vrea să fac în grămada de ore ce înconjoară singurătatea dintre întâlnirile noastre, cum mi-aş dori să petrec minutele ce se scurg pe autostrada propriei mele vieţi ... pentru că am început să trăiesc datorită ţie și prin tine. Paradoxal sau nu, mă întreb ce ar fi fost viaţa mea fără tine, fără ceea ce văd în ochii tăi când mă privești.
    Deci aș cere universului să te atragă la mine, să-ți asteană în minte crampee cu noi de-a lungul zilelor tale extrem de aglomerate , să îți presare gânduri despre o viaţă pe care să ți-o doreşti lângă mine ... Eu mă gândesc la tine, tu la ce te gândești ... și atunci ți-aș şopti ... hai să trăim cât zece ...

A iubi ... sentimentul sublim ce iti da aripi ... puterea ce te schimba in alt om

    Ori de câte ori întâlnim iubirea pură fără condiții, ceva din sufletele noastre se schimbă. E ca și cum sufletul nostru ar inflori ca un copac primăvara. Cum este să iubești fără condiții? Să nu ai așteptări, adică orice ar face acea ființă să înțelegi, din perspectiva ei - poate că ceva ce te surprinde să-i fi fost provocat de o frică, de o durere veche, de un fel de a reacționa ce nu corespunde cu tiparele tale, de o neliniște, de o nevoie, de necunoașterea de sine. Să continui să o iubești indiferent de cum se transformă relația voastră, căci iubirea nu este condiționată nici de limitările fizice ori temporale, nici de constrângeri, de convingeri exterioare. Să te bucuri de iubirea pe care o simți tu și să nu condiționezi ce simți, de ceea ce simte ființa pe care o iubești. Iubirea este a ta, este în sufletul tău, nu este ce primești de la alții. Să știi că iubirea este, a fost și va fi, numai că uneori sufletul tău nu o poate simți, nu o poate trăi, din cauza propriilor frici, dureri, suferințe. Să uiți tot ce ai învățat de la cei care nu știu cum e să iubească fără condiții și ţi-au transmis părerile lor, fricile, durerile, suferințele, tiparele lor. Să poți vedea sufletul celuilalt, dincolo de reacțiile mintii lui, de atributele mai puțin plăcute ale personalității lui. Să stai în tăcere, fără să ceri, fără să aștepți nimic, doar să te bucuri că ești acolo, că împărtășești, că Dumnezeu te binecuvântează cu acea prezență, cu acea întâlnire în viața ta, cu acel dar. Să nu aștepți nimic ca recompensă, ca și cum ți s-ar cuveni totul pentru ceea ce simți, pentru ceea ce faci, pentru ceea ce ești. Să te bucuri de nemurirea sentimentului tău de iubire, fiindcă știi că este adevărata bogăție a sufletului tău. Să trăiești starea de iubire, starea în care radiezi, emiți iubire așa cum o sursă de lumină emite raze. Să știi că iubirea e totul, e mai presus de orice alt sentiment, oricât de puternic și de dominant ți s-ar părea acel sentiment. Să nu judeci, fiindcă iubirea eliberată de condiții te ajută să privești în sufletele oamenilor, să îi vezi așa cum sunt în realitate, dincolo de măștile ce și le pun. Să fii iubire, așa cum sufletul tău este iubire ...

Asculta-mi tacerea ...

   

 

   Ascultă-mi tăcerea și intră-n gândurile mele să îmi simți durerea și bucuria curgând prin toți neuronii conectați la amintirile noastre ... adăpostește-mă-n brațele tale și legănă-mi dorul călător ... dorul ce pleacă în fiecare seară către tine găsindu-te prin locurile pe unde paşii noştri au săpat amintiri.
    Şopteşte-mi ceva, încet, atât de încet încât să te aud doar cu sufletul, să te ascult doar cu inima ... Cântă-mi ceva, profund, atât de profund încât să dansez doar cu lacrimile ... dicteză-mi paşii melodiei ce uneşte tăcerile noastre profunde, tăceri pe care doar sufletele noastre le ştiu citi.
    Învață-mă că e firesc, ca visele să moară și sufletul să doară ... pentru ca mai tărziu aceste vise să fie dactilografiate într-un nou univers.
   Desenează-mi un zâmbet în colţul gurii și-așterne-mi speranţele,  pe vise, pe gânduri, pe suflet ... scrie-mi viaţa pe care ți-o dorești cu mine plutindu-ţi alături. Ploile tale fă-le iubire, iertare, mângâiere, scaldă-mă-n ele ...nu în șuvoaie de lacrimi în dor și tăcere .... Sunt eu ... o umbra ... o firimitură de dor și speranță ,o linie punctată cu amintiri încă vii, așteptând mereu cuminte în colțul meu de lume, iar când într-un târziu apari, sufletul meu cânta de bucurie din zâmbetul tău îmi fac aripi să zbor până la cer ... nu ştii încă asta și nu am idee dacă vei afla vreodată tu aripa mea de fluture, tu dorul meu scris în fiecare cămăruţă a inimii mele ... Sunt tăcerea din ochii tai, lacrimile din gras, tristețea din fiecare gest, din fiecare pas ...

 

 

 

Precum vantul

    

    El este precum vântul printre copaci, noaptea umblă alături de mine, îi simt adierea caldă, sufletul ce emană într-un mod știut doar de el sentimente amestecate asemenea culorilor pe paleta de desen.  Mi-a luat inima dar nu știe ce a făcut și nici eu nu știu când și cum am început să simt mai mult pentru el decât faptul că îmi place. Chiar și atunci când nu este în preajma mea îi simt respirația îi simt fiecare particula ce îi alcătuiește trupul încălzit de dorința apropierii de ceea ce uneori nu realizăm că este picătură din suma viețiilor noastre.  
    În urma cu ani nici nu mă puteam uita în ochii lui pentru că simțeam că nu face parte din lumea mea și credeam că sunt o idioată să-mi imaginez că are nevoie de mine ...
    Mă uit în oglindă și tot de văd este un chip de femeie cu un singur vis, acela de al avea mereu lângă mine - și simt că nu va pleca niciodată - poate părea ciudat dar îl simt venit aparent întâmplător în viața mea dar exact atunci când aveam mai mare nevoie de acea persoana care să îmi arate că merit mai mult și să îmi demonstreze că sunt prețioasă în ochii celui care știe să vadă dincolo de trup sufletul ce se ataşează de un colţ de lume tăcut și oferă necondiţionat iubire.
    Încep să cred că aș înnebuni dacă ar pleca într-o zi ... asta nu se va întâmpla pentru că el nu vorbește mult, dar atunci când o face cel puțin în fața mea spune exact ce are în minte și în inima ... puțin, foarte puțin ... dar eu citesc printre rânduri  cuvintele nerostite și văd schimbările pe care le-a făcut fără ca să i le cer. Nu am să plec niciodată dacă nu îmi vei cere (astea au fost cuvinte rostite de el la un moment dat) ... ei uite că eu i-am cerut-o dat el este încă aici pentru că nu a vrut să renunțe ... 

Ma duce prin lumina lunii,
Numai pentru a ma arde la soare
Ea mi-a luat inima,
Dar nu știe ce a făcut.
Read more at http://lyricstranslate.com/ro/she039s-wind-ea-e-la-fel-ca-vantul.html#7qr1mmaEslgipzt8.99

El Ea e la fel ca vântul printre copaci,
Noaptea umbla alături de mine.
Ma duce prin lumina lunii,
Numai pentru a ma arde la soare
Ea mi-a luat inima,
Dar nu știe ce a făcut...
Refren:
Ii simt respirația pe fata,
Si corpul aproape de mine.
Nu ma pot uita în ochii ei...
Ea nu face parte din coaliția mea
Doar un idiot ar crede ca
Am tot ce are ea nevoie.
Ea e la fel ca vântul...
Ma uit în oglinda și tot ce vad
Este un tânăr bătrân cu un singur vis
Pe cine păcălesc eu?
Ea va opri suferința...
As înnebuni sa trăiesc fără ea
Refren:
Ii simt respirația pe fata,
Si corpul aproape de mine.
Nu ma pot uita în ochii ei...
Ea nu face parte din coaliția mea
Doar un idiot ar crede ca
Am tot ce are ea nevoie.
Ea e la fel ca vântul...

Read more at http://lyricstranslate.com/ro/she039s-wind-ea-e-la-fel-ca-vantul.html#7qr1mmaEslgipzt8.99

Ea e la fel ca vântul printre copaci,
Noaptea umbla alături de mine.
Ma duce prin lumina lunii,
Numai pentru a ma arde la soare
Ea mi-a luat inima,
Dar nu știe ce a făcut...
Refren:
Ii simt respirația pe fata,
Si corpul aproape de mine.
Nu ma pot uita în ochii ei...
Ea nu face parte din coaliția mea
Doar un idiot ar crede ca
Am tot ce are ea nevoie.
Ea e la fel ca vântul...
Ma uit în oglinda și tot ce vad
Este un tânăr bătrân cu un singur vis
Pe cine păcălesc eu?
Ea va opri suferința...
As înnebuni sa trăiesc fără ea
Refren:
Ii simt respirația pe fata,
Si corpul aproape de mine.
Nu ma pot uita în ochii ei...
Ea nu face parte din coaliția mea
Doar un idiot ar crede ca
Am tot ce are ea nevoie.
Ea e la fel ca vântul...

Read more at http://lyricstranslate.com/ro/she039s-wind-ea-e-la-fel-ca-vantul.html#7qr1mmaEslgipzt8.99

Lasa tacerea sa curga ...

    

    Să nu mă-ntrebi nimic ... lasă tăcerea să curgă-'ntre noi ... știi, uneori taci atat de frumos, încât îmi vine să adun toate tăcerile lumii și să ti le aștern la picioare...nu mă-'ntreba nimic ,nici dacă râd, nici dacă plâng, nici de mi-e dor de tine ...nu m-aștepta, am să mă-ntorc nechemată, când visezi ... am să vin cu toamna ascunsă în suflet să te sărut pe vise-n zori de zi ... chiar dacă nu m-aștepți ... eu, voi veni ... și-atunci, să-mi fii vântul de toamnă și să mă strângi la piept, să mă cânți încet, cu șoapte de-alint, să sorbim pe-'ndelete, amintiri ce nu mint ... să mă cânți cu dor și iubire , mereu să-mi simt sufletul plin de tine...

I need ...

    Vreau să tac cu tine pe buze, să te ating cu fiecare lacrima ce-mi curge pe obraz ... să suspin în adâncul ochilor tăi și să-ți sărut marea sufletului ... să visez cu tine în palme aș vrea....
    Vreau să rămâi lângă mine în nopțile în care te visez, să-mi simți îmbrățișarea, chiar dacă nu te ating ... să-mi simți sărutul ,chiar dacă n-am aflat gustul buzelor tale ... să nu mi te fure răsăritul aș vrea...
    Vreau să-mi asculți bătăile inimii ce-ți spun că ești aici ,pe buzele mele ce te șoptesc singure, aici in ochii mei ce-ți plâng cu lacrimi împletite dorul, aici în sufletul meu, nu ai plecat niciodată...
să pot spune lumii întregi ce m-ar face pe mine fericită aș vrea...
Noaptea, îmi fură o lacrimă, e amintirea trecutului, iar ochii tăi ca două licăriri de stele ce-mi luminează cărarea sufletului ...o clipă...
și-apoi nu mai contează....

Doza de drog

     Atunci când cred mai tare că am scăpat de imaginea ta ce-mi rulează mereu prin fața ochilor reapari cu acel tot minim cu care mă otrăvești. Doza de drog ... doar atât cât să îmi doresc să te simt din nou, să-ți văd ochii negri ce sorb cu toată intensitatea fiecare picătură de viata ce curge în mine.
     Îmi furi pasiunea și asta știi că îți va reda energia pentru a-ți continua drumul printre motoare și cai putere. Intri înlăuntrul meu ca să-ți hrănești orgoliul și credința că duci doar luptele pe care le poți câștiga ... dar nu e o lupta și o înțelege mută intre sufletele noastre ce se atrag reciproc fără prea multe cuvinte sau evenimente petrecute împreună ... atracție fatală ... poți defini asta?
     Nu știu cum am ajuns aici. Doar știu că la un moment dat intră cineva în viata ta și ajungi să te gândești numai la acea persoană până când devine parte din viata ta și va rămâne veșnic acolo. Chiar dacă unele legături pur și simplu există, subconștientul cere explicații și își dorește mai mult pentru că așa este firesc să se întâmple când cineva ți-a intrat în suflet și îți respiră în fiecare por.
     Fiecare trebuie să își înfrunte demonii și să își înfrângă temerile ... trebuie să renunț la acest drog ... sau este medicamentul ce îmi redă pofta de viată ... dorința de a ști că ... sunt vie.

TU ...

   Ai gradate pe mâini hărțile locurilor din care vii și pleci, impregnate violent în carne și împinse sub oasele transparente. Ai tatuata pe obraz victoria, ai lipite de palme desenele căilor spre reușită. 
   Ești un cântec întrerupt de suspine, ești picătura roșie de lichior stropită pe un colț de buze. Ești o frază rămasă neterminată.
Nu ți-e teamă de moarte, ți-e teamă de singurătate; nu iubești trupurile, le iubești ființele și te îndrăgostești mai des decât oricine. La fel de repede le dai și drumul, căci ție îți place să posezi, nu să aparții.
    Ești un capriciu al tinereții, o scăpare nefirească a timpului, o zvâcnire în pulsul vieții... ai fost eu și tu în același timp ... ai fost noi fără să credem că într-o zi totul se va transforma în așteptări fără răspuns, în dorințe ce nu-și vor mai găsi sensul.
  Ești bătălia care câștigă totdeauna ... ești TU și vei reuși orice ți-ai pus în gând!

Je t' aime

   Te iubesc, fără să știu cum să mă opresc din a te iubi, fără să știu nici cum, nici de ce. Te iubesc așa, pentru că nu știu altfel. Unde nu ești tu, nici eu nu mai sunt!

   Când trupul nu mai conține suficienta energie, el îl părăsește și-și caută o noua sursă de viată care îl va primi ca să-și continue periplul. Si câtă vreme caută? O zi, un veac? Depinde de forța lui, de resursele de energie pe care le-a regenerat de-a lungul unei vieți. Si dacă duce lipsă de asemenea resurse? Se stinge! Care este această energie? Izvorul vieții: sentimentul!
   Da, am sentimente pentru tine, cel care nu mai înțeleg dacă mă ignoră uneori în mod voit sau pur și simplu asa este el. Tu scorpionul în care toate trăirile sunt adânc îngropate. Ești persoana pe care o plac fără să caut motiv - asta dacă nu cumva sufletul meu îl citește în interiorul tău și eu nu vreau să recunosc - ești cel cu care vreau să fac dragoste.
   Ne învârtim în cerc, pentru tine totul poate fi clar și as da un an din viata să știu ce gândești cu adevărat despre noi ... și atunci îmi spun ... Crezi ca ne putem iubi atât de mult, încât moartea sa nu șteargă amintirea? Crezi că e cu putință ca un sentiment să ne supraviețuiască și să ne readucă la viață? Crezi că timpul îi poate reuni la nesfârșit pe aceia care s-au iubit îndeajuns de tare ca să nu se piardă?    

Nevoia de tine

   Nu mai vreau să plâng pentru tine și pentru lipsa ta deși mă doare și nu înțeleg de ce. Poate doar pentru ca eu nu știu să fiu în preajma cuiva decât ascultând, fiindu-i alături cu fiecare părticică din mine, iubind necondiționat.
   Știi tu ? Am acest sentiment pe care nu-l pot ascunde. Am încercat să-ți spun cum mă simt, dar cuvintele nu vin încet iar atunci când te apropii uit tot și limba mea pare de piatra. Te-am privit când zâmbeai, ți-am surprins o lacrimă în colțul ochilor atunci când tandru te priveam și îți mângâiam obrazul ... și tot nu înțelegi și nu știu cum să ți-o spun. Mi-am dorit atât de mult să fiu iubita ta, mi-am dorit ca tu să fii al meu, am acest sentiment și nu pot să-l mai ascund.
   Am încercat să fug departe, sunt multe lucruri pe care vreau să ți le spun, dar tu nu ai cum înțelege, pur și simplu nu poți pentru ca nu simți ce simt eu, sunt doar o jucărie în mâinile tale, azi mă vrei, mâine mă părăsești... și mă vei chema când vei dori să te joci din nou. Aș vrea să nu conteze cum se termina doar ascultă ce am de spus ...

   Tot ce am nevoie e un miracol, tot ce am avut nevoie erai tu, tot ce am avut nevoie era să-mi dai iubire, tot ce am avut nevoie erai tu ... 

 
  

Piece by piece

   Mai întâi de toate trebuie să dispară  mirosul tău de pe perna mea, după care voi spune la revedere șoaptelor tale din visele mele. Apoi buzele noastre se vor despărți în mintea mea și în inima mea, pentru că sărutul tău a pătruns adânc în pielea mea.
   Bucată cu bucată este modul în care voi renunța la tine, sărut după sărut vor părăsi mintea mea, la un moment dat ...
Mai întâi de toate trebuie să zboare, visele mele cu tine și cu mine,
nu mai există nici un punct care să le susțină, abia atunci legăturile noastre se vor rupe.
   Pentru tine și de dragul meu, amintește-ți, că este ceea ce ai ales prin atitudinea ta ...

   Bucată cu bucată este modul în care te voi lăsa să pleci, sărut de sărut, vor părăsi mintea mea, la un moment dat. Voi îndepărta ca pe un înveliș toate amintirile din zilele tăcute, voi lăsa să se estompeze umbra de pe fața ta. 

   Bucată cu bucată este modul în care te voi lăsa să plece orice amintire cu tine, bucată cu bucată ... pas cu pas ... amintirea ta își va șterge amprenta ...

Incursiune printre ganduri

    Sunt atâtea clipe când aș vrea să-ți spun tot ce simt. Când aș dezvălui tot ceea ce se petrece în sufletul și în mintea mea, când aș vrea să-ți strig că este mai mult decât atingeri, sărutări, șoapte și întâlniri de câteva ore ... că dincolo de toate acestea, fără cuvinte, fiecare gest, fiecare sărut îți transmite ceea ce nici măcar mie nu îmi pot rosti de teama sau din dorința ca totul să rămână așa, ca tu să nu pleci, să nu renunți ...
    Este ciudat să spun asta pentru că nu pot să spun nici măcar că suntem împreună sub o anume formă.
    Pot doar să spun că mintea mea te cheamă și că ecoul chemării ei reactivează amintirea imaginii mele, iar tu spui ... "da, te doresc" ...

60

"Iubirea nu este un târg: te iubesc pentru că mă iubești. Iubirea este o certitudine: te iubesc pentru că te iubesc. - Liviu Rebreanu, Jar"

     Viața este atât de scurtă iar eu te-am lăsat să-ți pui amprenta asupra ei, te-am primit în ea cu bună știință am acceptat ceea ce se petrece între noi - tu partenerul meu ... cel cu care am trăit experiențe inedite și cel pe care l-aș fi vrut mai mult decât pentru 60 de minute dintr-o săptămână. Măcar de ai fi vrut mai mult de atât, de ți-ai fi acordat ție un plus de încă 60 și mie un gram de suflet, sunt conștientă că ar fi fost mult mai bine. Ai fi trecut  dincolo de experiența de a te vedea un trup dezgolit de haine.
    Un plus de pasiune ... Am obosit să fiu focul din privirea ta, căldura ce îți topește pentru acele 60 de minute sufletul de gheață. Lasă-mă în lumea mea, simplă, curată, loială, adevărată iar tu rămâi în lumea ta, a cailor putere, a banilor ce crezi că pot cumpăra orice, a frumuseții ce se ascunde pentru câteva clipe intre cearșafurile tale ...
    Am obosit să te alung și să nu pleci ...
    Ți-am vorbit de multe ori dar fără folos, fără ca măcar să înțelegi ceva. Auzi numai, fără să pricepi gândul meu dureros, pare că vorbele zboară pe lângă tine fără ca rezonanța lor să-ți fi atins cel puțin pavilionul urechii. Uneori asculți și dai răspunsul pe care îl aștept dar nu sunt cuvintele tale și nu înțeleg de ce dacă te mulțumești doar cu 60 de clipe pe săptămână nu îmi spui adevărul. Dar știai forte bine că fiind sincer aș fi plecat de mult de altfel cum am și încercat de atâtea ori ... și nu înțeleg ... de ce nu mă lași, de ce nu renunți, de ce nu vrei să fii uman pentru șaizeci de secunde măcar. Atât ți-ar trebui să realizezi că dacă aș însemna ceva pentru tine și măcar doar plăcere, dacă ai avea un gram de sânge care să-ți străbată inima șaizeci de frânturi dintr-un minut, mi-ai da pace, m-ai lăsa în viata. Nu-mi lua și ultima speranță că mai există o picătură de umanitate și că te-a atins și pe tine vreun strop din ea ... 
    Aș vrea să cred că iți pasă, pentru că așa pare uneori ... Cuvintele care vin din inima pot reflecta limpede natura sentimentelor, însă dacă totul este doar pentru 60 de picături ce ți se scurg prin vene, atunci la ce folosește această limpezime? Înseamnă că nu este o limpezime reală, ci una de reverie, nesemnificativă și care nu duce la nimic, o limpezime fără consecințe și totuși periculoasă deoarece aduce un sentiment de mulțumire fals.