Puterea necuvintelor

  Ne întâlnim în secret deși în jurul nostru sunt zeci de ochi ce scrutează universul. Da, fără cuvinte, legănați de tăcere și de o solemnitate calmă cu care nu prea suntem obișnuiți, privirile noastre se întâlnesc.

  Pe neașteptate ne privim, iar între noi se stabileste pe loc o relaţie de complicitate. Doar ochii noștri știu să vorbească întru-un limbaj necunoscut celor care ne privesc. Fiecare îl priveşte pe celălalt ca și cum ar vrea să și-l însușească, însă totul se petrece cu discreție. Nimeni nu ar bănui că între noi s-a creat o legatură indestructibilă.

  Doar ochii au puterea de a asculta necuvintele. Tot ceea ce simţim unul pentru celălalt, tot ceea ce am putea spune ore întregi dacă vorbele ar putea spune tot s-a adunat în privirile noastre. Ne privim fix în ochi; ne aflăm acolo în mijlocul universului, iar între noi o vibrație crește și ne dă o senzație de semiconștienţă, astfel stăruim în atitudinea noastră, în loc să o luăm la fugă orbiți și amețiți.

  Ne știm de atâta timp și totuși vrem să lăsăm impresia că nu ne cunoaștem ochilor ce ne iscodesc. Este propria noastră poveste, este universul pe care vrem să-l ocrotim de raționamentele false ale lumii. Si astfel continui să te privesc, iar tu te uiti la mine, fiecare cu o privire "rece", "fără expresie", eu fără teamă sau mirare ori uimire, tu cu un sentiment de protectie, însă cu o extraordinară calitate de receptivitate senină, fără a desluși cheia ascunsă a gândurilor, fie că este vorba de pasiune, de ura ori pur și simplu de curiozitate.

  Ca și cum am fi doua cărți nedeschise, ne studiem reciproc, nu am schimbat nici o vorbă, aproape că nici nu o vom face după ce ochii celorlalți nu ne vor mai iscodi, însă ne-am spus tot. O recunoaştere reciprocă s-a legat între noi, în jurul unui moment deosebit, într-o altă dimensiune a realităţii.

  Astfel tăcerea dintre noi a însemnat mai mult decît cuvîntul; căci pentru noi atunci cînd suntem în public acesta este interzis, însă elocvenţa tăcerii pătrunde mai bine decît ar putea-o face limbajul.

  Necuvintele noastre au șoptit astfel ochilor noștri, ecoul poveștilor despre trecut, prezent și au anticipat un ... aici, acum și pentru mai tîrziu ...