Am trecut peste multe, ți-am acordat nenumărate șanse, dar timpul demonstrează ca nu ai sa te schimbi mai mult ca sigur niciodată. Nu au rost toate încercările mele de a te face sa înțelegi ca nu sunt doar trup și peste toate astea am un suflet. Ar fi putut ieși ceva măreț din relația asta dacă ți-ai fi deschis sufletul primind sa împărțim toate experientele, lăsîndu-te în voia timpului scurs intre trăirile noastre. Cu fiecare secunda înțeleg mai bine ca este vorba doar de mecanica unor sentimente inexistente dacă poate fi măcar vorba despre sentimente sau mai degrabă de corpurile noastre ce descarca stresul cotidian...
Orice cuvînt în plus nu mai are nici măcar un index pentru a cauta explicații. Asta fac mereu, caut explicații pentru fapte inexplicabile. ATÎT campionule, ramai în lumea ta ... muritor si rece.
Tot timpu in viata cautam raspunsuri la intrebarile pe care ni le punem, dar nu le primim asa este voia sorti, asa este voia vieti ca la acele intrebari sa nu primi raspuns, si parerea mea este sa nu ne mai putem intrebari la care deja simt raspunsul(adica n-o sa-l aflam niciodata) si sa lasa-m lucrurile sa curca in timp si spatiu ca un fluviu.
RăspundețiȘtergere