Cred că dragostea ne ridică în proprii noştri ochi. Şi cât de mult ai vrea să fii aşa cum te vede celălalt! Ai dori, şi chiar încerci, să micşorezi distanţa dintre ceea ce ştii că eşti în realitate şi ceea ce intuieşti că vede în tine cel pe care-l iubeşti. - Octavian Paler

duminică, 8 septembrie 2013

Je t' aime

   Te iubesc, fără să știu cum să mă opresc din a te iubi, fără să știu nici cum, nici de ce. Te iubesc așa, pentru că nu știu altfel. Unde nu ești tu, nici eu nu mai sunt!

   Când trupul nu mai conține suficienta energie, el îl părăsește și-și caută o noua sursă de viată care îl va primi ca să-și continue periplul. Si câtă vreme caută? O zi, un veac? Depinde de forța lui, de resursele de energie pe care le-a regenerat de-a lungul unei vieți. Si dacă duce lipsă de asemenea resurse? Se stinge! Care este această energie? Izvorul vieții: sentimentul!
   Da, am sentimente pentru tine, cel care nu mai înțeleg dacă mă ignoră uneori în mod voit sau pur și simplu asa este el. Tu scorpionul în care toate trăirile sunt adânc îngropate. Ești persoana pe care o plac fără să caut motiv - asta dacă nu cumva sufletul meu îl citește în interiorul tău și eu nu vreau să recunosc - ești cel cu care vreau să fac dragoste.
   Ne învârtim în cerc, pentru tine totul poate fi clar și as da un an din viata să știu ce gândești cu adevărat despre noi ... și atunci îmi spun ... Crezi ca ne putem iubi atât de mult, încât moartea sa nu șteargă amintirea? Crezi că e cu putință ca un sentiment să ne supraviețuiască și să ne readucă la viață? Crezi că timpul îi poate reuni la nesfârșit pe aceia care s-au iubit îndeajuns de tare ca să nu se piardă?    

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu